Capsunile te incanta in iunie cu fructele lor, dar te bucura tot anul: frunzele lor de un verde proaspat iti amintesc de magia cifrei trei: trei incercari, trei dorinte, trei magi. Asezate in bordurile de flori sunt o incantare. In aprilie – mai te inveselesc cu micutele flori cu petale albe, in iunie cu fructele in forma de inima. Am gasit o legenda ce provine de la amerindieni Cherokee si povesteste atat de frumos despre aceasta minunata planta:
„Aceasta spune ca, odata, Primul Barbat a certat-o pe Prima Femeie pentru ca nu i-a pregatit mancarea la timp. Ea a inceput sa planga, iar el a alungat-o de acasa. Prima Femeie a fugit in padure. Seara, Primul Barbat s-a dus la marginea padurii, strigandu-si consoarta de mai multe ori. Nici un raspuns. Noaptea, el n-a putut inchide ochii, gandindu-se la ce a facut si la cate pericole are de infruntat Prima Femeie in padure. S-a rugat pentru ea. Dis-de-dimineata, a plecat in padure, rugandu-se: Creatorule, imi pare atat de rau pentru ce i-am spus sotiei mele. Te rog sa pui in calea ei multe flori frumoase. Sigur se va opri sa le miroase, iar eu o voi putea ajunge si imi voi putea cere iertare. Creatorul a pus cele mai frumoase flori in calea femeii, dar ea nu s-a oprit, atat era de suparata. Primul Barbat a gasit locul in care ea dormise peste noapte, apoi a gasit florile puse de Creator in calea ei. Insa n-a gasit-o pe iubita sa. S-a rugat din nou: Creatorule, probabil ca ii este foame. Te rog, pune in calea ei niste fructe. Sigur se va opri sa le manance, iar eu o voi ajunge din urma. Creatorul a pus tufe de mur in calea femeii. Fructele erau ispititoare, insa spinii i-au ranit pielea delicata, astfel ca ea a fugit mai departe. Barbatul a ajuns la mure si s-a rugat din nou: Creatorule, sunt un prost. Tu stii mai bine ce anume i-ar placea Primei Femei. Te rog alege tu ce sa pui in calea ei ca sa o opreasca, astfel incat sa o ajung si sa-i spun cat de mult o iubesc! Atunci, Creatorul s-a uitat la florile de pe pamant si ales cea mai delicata floare alba. S-a uitat la fructe, a ales cateva dintre ele, dar s-a intepat la deget in spini. Picaturile de sange au cazut peste fructe si le-au transformat, facandu-le mari, rosii si in forma de inima. Creatorul a pus florile albe si fructele rosii in calea Primei Femei. Cand ea a vazut florile delicate si fructele rosii, s-a oprit si le-a admirat frumusetea. A vazut ca nu au spini, asa ca a gustat un fruct. Era atat de dulce, incat s-a asezat in iarba si a inceput sa manance pe indelete. A vazut ca fructele aveau forma de inima, asa ca, pe masura ce le manca, a inceput sa se gandeasca la lucrurile frumoase pe care Primul Barbat le facuse pentru ea in trecut. Cu cat manca mai multe, cu atat ii veneau in minte amintiri mai dragi si mai dulci. A inceput sa planga, rugandu-l pe Creator sa i-l aduca pe sotul ei, ca sa-i spuna cat de rau ii pare si cat de mult il iubeste. Exact cand si-a terminat rugaciunea, Primul Barbat a aparut de dupa un copac. Cei doi s-au imbratisat, si-au spus cuvinte de iubire si s-au iertat unul pe altul. Indienii Cherokee au intotdeauna in casa capsuni proaspete sau dulceata de capsuni, sau imagini cu aceste fructe, ca sa-si aminteasca sa nu se certe intre ei. Forma de inima a fructului ne aminteste ca, atunci cand gresim si spunem lucruri dureroase, sa ne rugam, sa cerem iertare si sa spunem cuvinte de dragoste, asa cum au facut Primul Barbat si Prima Femeie. In limba Cherokee, capsuna se cheama ani.„
Miresme, parfum si reverie: l avanda. In gradina Castelul Maria apare in mici pete de culoare, dar promite sa isi faca loc in lungi siruri argintii. Cunoscuta si iubita, nu are nevoie de prezentare, nu cere aproape nimic de la noi si ne ofera totul: energia ce purifica mintea, corpul si spiritul. Ii suntem recunoscatori.
O reteta cu gust, cu capsuni si lavanda: doua simboluri ale iubirii.
Trei foi blat
- 100gr unt topit
- 180gr zahar
- 10 oua
- 170gr faina (se poate folosi faina fara gluten)
- 500grde capsuni
- 60gr zahar pudra. amestecate cu 60 gr faina de migdale
Capsinile spălate, curatate se pun in scurga de apa in sita si apoi pe servetel, se taie bucatele mici si apoi se presara cu amestecul de 30gr zahar pudra si 30gr faina migdale. Galbenusele se spumeaza cu 100gr zahar pana devine albe, cand se incorporeaza untul topit in fir subtire. Se cerne faina, cuptorul se incalzeste la 170gr, se bat albusele cu 70gr zahar pentru a fi adaugate compozitiei. In doua transe: o treime prima data – se incorporeaza bine – adaugand apoi si restul de albus, amestecand de jos in sus, apoi cu grija se cerne faina.
Se pun in forme pentru foi groase de 2, 5 cm si 24 diametru. Se presara cu faina de migdale cu zahar si apoi se aseza deasupra capsunile, si se completeaza cu faina migdale. Pe o foaie se presara si migdale maruntite (10 – 15 gr)
Se coc timp de 30-40 de minute aproximativ. Dupa ce se racesc se umplu cu:
Crema ciocolata alba cu aroma de lavanda
- 500ml lapte
- 150gr zahar macinat fin cu 2-3 boabe piper
- 4 – 5 flori proaspete sau uscate de lavanda
- un plic zahar vanilat
- 250 gr ciocolata alba
- un plic gelatina -n 50.l apa
- 50gr faina
- 6 galbenuse ou
- 300gr mascarpone
- 2 gr sare
Se pune la fiert laptele cu lavanda, 30/r zahar tos si sare. Se bat galbenusele cu 100gr zahar (se poate macina) pana cand se albesc, se adauga atunci faina si apoi laptele fierbinte si strecurat. Se repune pe foc si se amesteca la foc mic (80grade 90grade) pana se ingroasa: 5 min aproximativ. Se ia de pe foc si se lasa sa se raceasca un pic, amestecand din cand in cand pentru a nu forma pojghita. Se adauga in crema calda ciocolata si se omogenizează. Cand mai este inca calda crema se pune gelatina dizolvata in apa in prealabil. Mascarponele cu restul de zahar se spumeaza, si se adauga in el crema racita.
Se monteaza tortul alternand blat, crema, blat crema blat. Ultima foaie e cea cu migdalele maruntite. Se pune la rece si doar dupa o ora se scoate si la exterior se imbraca cu frisca. Se pune la rece si se asteapta oaspetii … sau se pregateste o carte buna pentru o lectura in gradina.
Poate ca nu e nevoie de o ora si se poate taia si savura.
Bucurie si pace, ca pofta vine mancand!
